Cine s-a căsătorit cu Beniamin Netaniahu?

Beniamin Netanyahu (în ebraică בנימין נתניהו, transliterat: Binyamin Netanyahu; pronunție ; cunoscut în cercul apropiat, precum și în publicul israelian sub numele prescurtat "Bibi"; n. 21 octombrie 1949, Tel Aviv, Israel) este un om politic israelian, din 29 decembrie 2022 prim-ministru al Israelului în fruntea unei coaliții de centru-dreapta-extremă dreapta. În trecut a mai condus cinci guverne – în perioada 18 iunie 1996 - 6 iulie 1999, când a fost cel mai tânăr și al nouălea premier din istoria Israelului, apoi din nou între anii 2009 și 2021: din data de 31 martie 2009 și, din nou, din martie 2013 în fruntea unor guverne de coaliție de centru-dreapta, în 2019 la conducerea unui guvern de tranziție, în 2020–2021 în fruntea unei coaliții paritare de centru-dreapta-stânga și în martie-iunie 2021 în fruntea unui guvern de tranziție Netanyahu a mai fost, în trecut, ministru de externe (1998 și 2002-2003, 2012-2013, 2015-2019), ministru al apărării și ministru de finanțe (2003-2005).

Deputat în Knesset din partea partidului conservator Likud din anul 1996, el este liderul acestui partid (din 2005, între 2012 și 2015 lider al blocului Likud Beitenu). Este decanul deputaților din Knesset. A mai fost în trecut șef al opoziției parlamentare din aprilie 2006 până în martie 2009 și din iunie 2021 până în decembrie 2022. La alegerile parlamentare din 1 noiembrie 2022, tabăra de dreapta și partidul Likud, rămas cel mai mare din Israel, au repurtat o victorie care a permis revenirea sa la putere. Netanyahu este prim-ministrul care a întrunit cei mai mulți ani de guvernare din istoria Israelului, întrecându-l la aceasta pe David Ben Gurion.

Evenimentele politice centrale din cursul guvernării sale includ semnarea acordului asupra orașului Hebron și acordul de la Wye cu Autoritatea Națională Palestiniană, iar mai târziu, în 2018, transferarea ambasadei S.U.A la Ierusalim și semnarea acordurilor de normalizare a relațiilor cu Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Marocul și Sudanul în cadrul Acordurilor Abraham, mediate de administrația americană Donald Trump, „revoluția juridică” inițiată în 2023 și menită să schimbe atribuțiile Tribunalului Suprem și ale consilierului juridic al guvernului și apoi fiascoul reprezentat de atacul surpriză și măcelul din 7 octombrie 2023 lansate de organizația islamistă palestiniană Hamas împotriva localităților și a bazelor militare israeliene din apropierea graniței cu Fâșia Gaza, paralel cu atacurile cu rachete ale acestei organizații asupra teritoriului Israelului, criza ostaticilor israelieni răpiți de Hamas în Fâșia Gaza și Războiul împotriva Hamasului, care din octombrie 2023 s-a extins pe mai multe fronturi - cu participarea organizației islamiste șiite Hezbollah din Liban, a Iranului, a regimului Huttilor din Yemen și, în măsură mai restrânsă, a unor grupuri armate islamiste din Siria, din Irak și din Cisiordania. Războiul prelungit în Fâșia Gaza, care a produs mari distrugeri și pierderi omenești, a dus la masive proteste de masă și guvernamentale și sancțiuni pe plan internațional împotriva Israelului.

Înainte de 2023, în timpul guvernelor conduse de Netanyahu s-au desfășurat acțiuni defensive, ofensive și preventive împotriva amenințării militare si nucleare a Iranului și a sateliților săi, operațiunile Pilonul Apărării, Stânca trainică și Straja zidurilor, ca răspuns la acte de teroare provenite din Fâșia Gaza, precum și o încercare prelungită prin medierea Qatarului de a finanța aparatul administrativ al Hamasului din Fâșia Gaza în scopul restrângerii primejdiei actelor teroriste.

În dimineața zilei de 28 februarie 2026, Statele Unite și Israelul au lansat cu aviațiile lor militare Operațiunea „Furia epică”, numită în Israel „Răgetul leului”, pentru a ataca preventiv Iranul. Lovitura de deschidere a operațiunii i-a ucis pe Conducătorul Suprem al Iranului, Ali Khamenei, precum și pe ministrul apărării și comandanți superiori ai Gărzilor Revoluționare și ai armatei iraniene. Ambele armate și-au continuat bombardamentele în zilele următoare, iar Iranul a răspuns cu tiruri de rachete balistice asupra Israelului, asupra bazelor militare americane în regiune, și a statelor din Golful Persic (Golful Arab). După un timp la ostilități s-au alăturat forțele Hezbollah din Liban, care au atacat Israelul cu proiectile, drone și rachete, inclusiv balistice. Armata israeliană a replicat cu bombardamente extinse în zonele controlate de Hezbollah în Liban.

Alte evenimente însemnate cu care s-a măsurat administrația Netanyahu au fost mișcarea de protest social din Israel în 2011 și tot în 2011, acordul de eliberare a numeroși deținuți palestinieni implicați în acte de violență și teroare, în schimbul eliberării soldatului Ghilad Shalit, de asemenea, pandemia de COVID-19 din 2020-2022. Ca ministru de finanțe în 2003-2005, Netanyahu a condus reforme semnificative în economia israeliană, printre care promovarea privatizărilor, reducerea impozitelor și micșorarea subvențiilor din partea Asigurării Naționale.

Sara Netanyahu (Hebrew: שרה נתניהו; née Ben-Artzi [בן ארצי]; born November 1958) is the spouse of the prime minister of Israel by marriage to Benjamin Netanyahu, holding the role for her third time. By profession, she is an educational and career psychologist.