Cine s-a căsătorit cu Petru al II-lea de Courtenay?

Petru al II-lea de Courtenay (în limba franceză Pierre de Courtenay) (d. 1219) a fost împărat al Imperiului Latin de Constantinopol în 1216-1217.

Petru al II-lea a fost fiul lui Petru I de Courtenay (d. 1183), fiul cel mai tânăr al regelui Ludovic al VI-lea al Franței și al celei de a doua soții a acestuia, regina Adélaide de Maurienne. Mama lui Petru al II-lea a fost Elisabeth de Courtenay.

Petru al II-lea a fost căsătorit prima dată cu Agnes I de Nevers, prin intermediul căreia a intrat în posesia a trei comitate: Nevers, Auxerre și Tonnerre. A doua sa soție a fost Yolanda de Flandra (d. 1219), sora primilor doi împărați latini de Constantinopol, Balduin I și Henric I.

El a mai participat la o cruciadă, Cruciada a treia, când l-a însoțit pe vărul său, regele Filip August al Franței, în 1190. Ulterior, va lua parte, alături de fratele său Robert, și la Cruciada Albigensiană în anii 1209 și 1211, contribuind la asediul cetății Lavaur. Mai tîrziu, va participa la bătălia de la Bouvines din 1214.

Agnes I (1170 – in 1192 or 1193 in Mailly), was the reigning Countess of Nevers, Auxerre and Tonnerre between 1185 and 1192. She was the daughter of Guy, Count of Nevers, Auxerre and Tonnerre, and Mathilde de Burgundy, dame of Montpensier.

Yolanda de Flandra (1175–1219) a guvernat Imperiul Latin de Constantinopol în numele soțului său, Petru al II-lea de Courtenay între 1217 și 1219.

Yolanda a fost fiica contelui Balduin al V-lea de Hainaut și a contesei Margareta I de Flandra. Doi dintre frații ei, Balduin I și apoi Henric I, au fost împărați latini de Constantinopol, ca urmare a Cruciadei a patra. După moartea lui Henric I în 1216, a fost o scurtă perioadă în care Imperiul a fost lipsit de împărat, înainte ca soțul Yolandei, Petru al II-lea de Courtenay să fie ales ca succesor. Noul suveran a trimis-o pe Yolanda către Constantinopol, în vreme ce el a urma un alt traseu, ce presupunea străbaterea Epirului, căzând prizonier al despotului Theodor Comnen Dukas. Dat fiind că soarta lui a rămas necunoscută (deși devenise probabil că ar fi fost ucis de către greci), Yolanda a guvernat Imperiul ca regentă. În această calitate, ea s-a aliat cu bulgarii împotriva diferitelor state grecești, considerate succesoare ale Imperiului Bizantin. În cele din urmă, a reușit să încheie pacea cu Theodor I Laskaris, împăratul de la Niceea, care a obținut mâna fiicei Yolandei, Marie. Yolanda va muri însă în curând, în 1219.

Al doilea ei fiu, Robert I de Courtenay, a devenit împărat latin de Constantinopol, în condițiile în care fiul cel mai vârstnic, Filip, a declinat oferta baronilor din Constantinopol. Dat fiind că Robert se afla încă în Franța în acel moment, Imperiul Latin a rămas practic fără conducător până în 1221.

În același timp, Yolanda a fost și marchiză de Namur, posesiune moștenită de la fratele ei, marchizul Filip I, în 1212. La plecarea Yolandei spre Constantinopol în 1216, proprietatea a fost preluată de către fiul cel mare, Filip.

Din căsătoria cu Petru al II-lea de Courtenay, au rezultat 10 copii:

• Filip, viitor marchiz de Namur (d. 1226), care a declinat oferta de a deveni, după moartea lui Petru al II-lea, împărat de Constantinopol
• Robert I de Courtenay (d. 1228), împărat de Constantinopol
• Henric, viitor marchiz de Namur (d. 1229)
• Balduin (d. 1273), împărat de Constantinopol
• Margareta, viitoare marchiză de Namur, căsătorită pe rând cu Raoul d'Issoudun și cu Henric conte de Vianden
• Elisabeta, căsătorită cu contele Gauthier de Bar, iar apoi cu Eudes senior de Montagu
• O fiică al cărei nume nu se cunoaște, căsătorită cu țarul Borilă al Bulgariei
• Yolanda, căsătorită cu regele Andrei al II-lea al Ungariei
• Eleanor, căsătorită cu Filip de Montfort, senior de Tyr
• Maria, căsătorită cu Theodor I Laskaris, împăratul bizantin de la Niceea
• Agnes, căsătorită cu Geoffroi al II-lea Villehardouin, principe de Ahaia