Cine s-a căsătorit cu Isabella II of Jerusalem?
Frederick II, Holy Roman Emperor este căsătorit Isabella II of Jerusalem pe . Isabella II of Jerusalem avea 13 de ani în ziua nunții (13 ani, 7 luni și 15 zile). Frederick II, Holy Roman Emperor avea 30 de ani în ziua nunții (30 ani, 10 luni și 14 zile). Diferența de vârstă a fost de 17 ani, 2 luni și 30 zile.
Căsătoria a durat 2 ani, 5 luni și 16 zile (898 zile). Căsătoria s-a încheiat la .
Isabella II of Jerusalem: Cronologie privind starea căsătoriei
1 Pixel = 1 Month
Isabella II of Jerusalem
Isabella II (Old French: Ysabel; 1212 – May 1228), sometimes called Isabella of Brienne and erroneously Yolanda, was the queen of Jerusalem who reigned from 1212 to 1228. She was the daughter and successor of Maria of Montferrat, who died shortly after giving birth to her. Like her mother, Isabella died young before she could make an impression on politics.
Isabella's father, John of Brienne, ruled during her long minority; while he continued to regard himself as king for life, his opponents insisted that he was merely regent for Isabella. In 1223 John arranged for her to marry Emperor Frederick II, king of Sicily. A proxy wedding was held in the Kingdom of Jerusalem in August 1225, followed by Isabella's coronation as queen of Jerusalem. She then promptly departed for the Kingdom of Sicily, where she married Frederick in person. The marriage made her queen of Sicily and empress of the Holy Roman Empire. Defying his agreement with her father, Frederick declared himself king of Jerusalem immediately after their wedding and seized control of her kingdom. He sidelined Isabella, whose role in government was minimal. Her father's supporters alleged that Frederick abused her. She died shortly after giving birth to her only son, Conrad II, who succeeded her under Frederick's tutelage.
Citește mai mult...
Frederick II, Holy Roman Emperor
Frederic al II-lea (n. , Jesi, Marchia Anconitana, Statele Papale – d. , Castel Fiorentino(d), Puglia, Italia) din dinastia Stauferilor (descendent al lui Frederic I Barbarossa), a fost fiul împăratului Henric al VI-lea și al Constanței de Sicilia. Frederic a fost ales „Rex Romanorum” (rege al Romanilor) după dorința tatălui său, ceea ce i-a ușurat ascensiunea în anii 1211–1215 pe tronul de împărat, fiind unanim recunoscut după moartea împăratului Otto al IV-lea din dinastia Welfilor (1175–1218).
Frederic al II-lea a fost denumit frecvent stupor mundi („mirarea lumii”) pentru că era un om învățat, vorbind mai multe limbi, după unii istorici: italiana, franceza, latina, greaca, germana și araba. El este numit ca o Creatură minune între monarhii germani din Evul mediu, fiind numit de umanistul și istoricul elvețian Jacob Burckhardt (1818–1897) și ca „primul om modern pe tron”. Această denumire de „om modern” i-a fost atribuită datorită metodelor moderne folosite de el pentru obținerea și păstrarea tronului imperial.
Citește mai mult...