Cine s-a căsătorit cu Veronica Porché Ali?

Muhammad Ali (; born Cassius Marcellus Clay Jr.; January 17, 1942 – June 3, 2016) was an American professional boxer and social activist. A global cultural icon, widely known by the nickname "the Greatest", he is often regarded as the greatest heavyweight boxer of all time. He held the Ring magazine heavyweight title from 1964 to 1970, was the undisputed champion from 1974 to 1978, and was the WBA and Ring heavyweight champion from 1978 to 1979. In 1999, he was named Sportsman of the Century by Sports Illustrated and the Sports Personality of the Century by the BBC.

Born in Louisville, Kentucky, he began training as an amateur boxer at age 12. At 18, he won a gold medal in the light heavyweight division at the 1960 Summer Olympics and turned professional later that year. He joined the Nation of Islam in the early 1960s, but later disavowed it in the mid-1970s. He won the world heavyweight championship, defeating Sonny Liston in a major upset on February 25, 1964, at age 22. During that year, he denounced his birth name as a "slave name" and formally changed his name to Muhammad Ali. In 1967, Ali refused to be drafted into the military, owing to his religious beliefs and ethical opposition to the Vietnam War, and was found guilty of draft evasion and stripped of his boxing titles. He stayed out of prison while appealing the decision to the Supreme Court, where his conviction was overturned in 1971. He did not fight for nearly four years and lost a period of peak performance as an athlete. Ali's actions as a conscientious objector to the Vietnam War made him an icon for the larger counterculture of the 1960s generation, and he became a prominent, high-profile figure of racial pride for African Americans during the civil rights movement and throughout his career.

He fought in several highly publicized boxing matches, including fights with Liston, Joe Frazier (including the Fight of the Century, to that point the biggest boxing event and the Thrilla in Manila), and George Foreman in The Rumble in the Jungle. At a time when many boxers let their managers do the talking, Ali became renowned for his provocative and outlandish persona. He was famous for trash talking, often free-styled with rhyme schemes and spoken word poetry, and is identified as a pioneer in hip-hop. He often predicted in which round he would knock out his opponent. As a boxer, Ali was known for his unorthodox movement, footwork, head movement, and rope-a-dope technique, among others.

Outside boxing, Ali performed as a spoken word artist, releasing two studio albums: I Am the Greatest! (1963) and The Adventures of Ali and His Gang vs. Mr. Tooth Decay (1976). Both albums received Grammy Award nominations. He also featured as an actor and writer, releasing two autobiographies. Ali retired from boxing in 1981 and focused on religion, philanthropy, and activism. In 1984, he made public his diagnosis of Parkinson's syndrome, which some reports attributed to boxing-related injuries, though he and his specialist physicians disputed this. He remained an active public figure, but in his later years made fewer public appearances as his condition worsened, and was cared for by his family.

Muhammad Ali (născut sub numele Cassius Marcellus Clay, Jr.; n. 17 ianuarie 1942, Kentucky, SUA – d. 3 iunie 2016, Scottsdale, Arizona, SUA) a fost un boxer profesionist american, campion mondial la box. În anul 1974 a fost ales Sportivul anului din SUA, iar în 1999, Ali a fost desemnat „Sportivul secolului” de revista americană Sports Illustrated. El este considerat cel mai mare campion de box la categoria grea precum și unul din cei mai populari sportivi al tuturor timpurilor. Încă de la începutul carierei profesioniste el își spunea ca fiind The Greatest și ca printr-un miracol, chiar s-a adeverit.

A fost numit după tatăl său, Cassius Marcellus Clay, Sr. Și-a schimbat numele după anul 1961, când s-a convertit la Islam (inițial la mișcarea Nation of Islam, apoi la Sunnism, devenind ulterior adept al șeicului Hisham Kabbani). A început să se antreneze la vârsta de 12 ani, reușind la 22 de ani, în 1964, să câștige pentru prima dată titlul mondial la categoria supergrea într-un meci cu Sonny Liston. A mai câștigat titlul în 1974 și 1978.

În 1967, la trei ani după câștigarea titlului, Ali a refuzat înrolarea în Armata Statelor Unite pe motive religioase, opunându-se și implicării Statelor Unite ale Americii în Războiul din Vietnam. Guvernul american a refuzat să-l considere obiector de conștiință, din cauză că Ali (pe atunci membru al mișcării Nation of Islam) ar fi declarat că ar lupta într-un război dacă așa i-ar cere Allah sau mesagerul său (Elijah Muhammad, liderul mișcării Nation of Islam). A fost inițial arestat și găsit vinovat de eschivare de la serviciul militar, pierzându-și în aceeași zi și licența de boxer. Din această cauză nu a mai luptat timp de aproape patru ani, de la 23 la 27 de ani pierzând perioada de maximă performanță din cariera unui sportiv. Apelul său a ajuns până la Curtea Supremă a Statelor Unite, unde în 1971 s-a decis anularea condamnării, deoarece comisia de apel nu a oferit motivele pentru care nu a acceptat refuzul unui obiector de conștiință. Acest lucru l-a făcut pe Ali unul din reprezentații generației contraculturii.

Într-o perioadă în care majoritatea luptătorilor își lăsau managerii să vorbească în public, Ali, inspirat de wrestlerul „Gorgeous” George Wagner, capta întreaga atenție, fiind uneori provocator și adesea ironic și distractiv. A spus despre Frazier că era „prea prost pentru a fi campion”, despre Terrell că era un „Unchi Tom”, despre Patterson că era un „iepure” și despre Liston că îl va biciui „cum obișnuia taică-su să o facă”. Era principala voce a conferințelor de presă și a interviurilor, unde vorbea liber și despre probleme nelegate de box. Ali a preluat rolul și imaginea sportivului afro-american din America care își însușește mândria față de rasă, antagonizând albii majoritari. Conform scriitorului Joyce Carol Oates, el a fost unul din puținii sportivi care „definesc termenul de reputație publică”.

Despre viața și cariera lui s-au făcut filme, iar el însuși a fost distribuit ca actor în câteva pelicule, fiind portretizat, printre alții, de Will Smith în 2001, rol pentru care a fost nominalizat la Premiul Oscar. Un documentar recent, din 2013, „Procesele lui Muhammad Ali”, redă anii zbuciumați ai lui Ali care au urmat refuzul său de a se înrola în armata Statelor Unite, aflată în plin război cu Vietnamul.