Cine s-a căsătorit cu Carol al II-lea al României?

Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893, Sinaia, Prahova, România – d. 4 aprilie 1953, Freguesia de Estoril, Cascais, Portugalia) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al regelui Ferdinand I al României și al soției sale, regina Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al României). După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele moștenitor Carol al României. S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele Mihai. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din nou la tron și trăind în Franța cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul, în urma decesului Regelui Ferdinand I, în 1927.

În contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand și cea a lui Ion I.C. Brătianu, cât și de lipsa de fermitate a regenței conduse de principele Nicolae, Carol s-a întors, în 1930, în România, detronându-și propriul fiu. Domnia lui a fost marcată la început de efectele marii crize economice și financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare facțiuni minoritare ale partidelor istorice și cochetând cu idea unor guverne de concentrație națională, precum guvernul Iorga-Argetoianu. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte în jurul său, sub patronajul Elenei Lupescu. Către sfârșitul anilor '30, situația politică internă s-a deteriorat sub influența situației internaționale și a acțiunilor regelui, în 1938 fiind instaurată dictatura regală (prin înlăturarea constituției din 1923 și desființarea partidelor politice, înlocuite cu un partid unic, Frontul Renașterii Naționale, patronat de rege).

Anul 1940 a consemnat fărâmițarea României Mari ca urmare a pactului dintre Germania și URSS, situație care a avut efecte dezastruoase asupra reputației monarhului român. Reorientarea politicii externe a României către Germania nazistă nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat să abdice de către generalul Ion Antonescu, proaspăt numit de el prim-ministru. I-a fost permisă părăsirea țării cu un tren special încărcat cu averi, nelipsind mult să fie asasinat de către legionari, care au tras asupra trenului. După cel de-al Doilea Război Mondial, fostul rege a dorit să se întoarcă la cârma țării și să-și detroneze din nou fiul, însă a fost oprit de Aliații vestici. S-a căsătorit, în cele din urmă, cu Elena Lupescu și a murit în exil.

Dotat cu o inteligență extraordinară și pasionat de cultură, al cărei patronaj rămâne una din realizările sale majore, reputația lui Carol este pătată de viața sa privată, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, și de măsurile brutale luate împotriva Gărzii de Fier. Carol rămâne o personalitate controversată. De altfel, regele Mihai nu a mai reluat vreodată legătura cu el. Nici la ceremonia de înhumare a rămășițelor lui Carol al II-lea, la Mănăstirea Curtea de Argeș din 2003, regele Mihai nu s-a prezentat.

Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino (n. 3 octombrie 1898, Roman - d. 27 martie 1953, Neuilly-sur-Seine) a fost prima soție a principelui Carol II al României.

Regina mamă Elena a României (la naștere „Principesă a Elenilor și de Danemarca”, n. 2 mai 1896, Atena, Regatul Greciei – d. 28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveția) a fost soția viitorului Rege Carol al II-lea al României) și mama Regelui Mihai I al României.

Născută în familia regală a Greciei, s-a căsătorit cu principele Carol al II-lea în anul 1921, dând în același an naștere Principelui Mihai I. După ce la sfârșitul anului 1925 Carol al II-lea a rămas în străinătate cu amanta sa, Principesa Elena a divorțat și s-a ocupat de educația fiului ei, devenit moștenitorul tronului. În timpul primei domnii a Regelui Mihai (1927-1930), Carol al II-lea. s-a reîntors în România uzurpând tronului fiului său (la 8 iunie 1930) și, Elena a pierdut controlul legal asupra copilului său, fiind supusă unei campanii de șicane din partea lui Carol, drept la care ea a părăsit România stabilindu-se la Vila Sparta din Florența (1932), cu permisiunea să își vadă fiul 2 luni pe an.

După ce l-a eliminat pe Regele Carol al II-lea, generalul Ion Antonescu i-a cerut Elenei să se întoarcă în țară, unde i-a acordat, în septembrie 1940, titlul de Regină mamă și apelativul Majestate. Elena a devenit cel mai apropiat consilier și confident al Regelui Mihai. Puterea în stat era deținută în totalitate de dictatorul Ion Antonescu, care a dezlănțuit un genocid împotriva minorității evreiești. Regina Elena a reușit, prin intervenții pe lângă acesta, să salveze și să amelioreze soarta multor persoane, meritul fiindu-i recunoscut mai târziu de Israel care i-a conferit Cetățenia de Onoare și titlul de „Drept între popoare”. În anul 2021 primăria orașului israelian Petah Tikva a inaugurat o piațetă în memoria reginei-mamă Elena a României.

În urma loviturii de stat de la 23 august 1944, dictatura antonesciană a fost înlocuită (după trei scurte guverne constituționale) de dictatura Partidului Comunist din România, monarhia fiind tot mai izolată. Regelui Mihai i s-a pretins să abdice și să-și părăsească țara și Elena a împărtășit soarta fiului ei, trăindu-și restul vieții în exil, la Florența de unde, din cauza sănătății precare s-a mutat la Lausanne, apoi la Versoix. Regina Elena a ținut un jurnal, care nu a fost publicat până în prezent (Porter 2005. ).

La 18 octombrie 2019, rămășițele ei au fost aduse din Elveția în România, unde, a doua zi, pe 19 octombrie, a fost reînhumată la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș.

Magda Lupescu (* 15. September 1896 in Iași als Elena Lupescu; † 29. Juni 1977 in Estoril, Portugal) war die dritte, morganatische Ehefrau des rumänischen Königs Karl II. (rumänisch Carol II.)